O, Doamne mare! Cînd privesc eu lumea,
Ce ai creat-o prin al Tãu cuvînt,
ªi fiinþele ce-mpodobesc natura,
Cum le-ntreþii cu braþul Tãu cel sfînt:

Refren

Atunci îþi cînt, Mãreþ Stãpînitor:
Ce mare eºti! Ce mare eºti!
Atunci îþi cînt, Mãreþ Stãpînitor:
Ce mare eºti! Ce mare eºti!

Privirea cînd mi-o-nalþ ºi vãd minunea:
Mulþimea astrelor ce-alerg pe cer,
Frumosul soare, cît ºi mîndra lunã
Ca mingi de aur plutind prin eter.

Refren

Cînd întîlnesc pe Domnu-n Cartea Sfîntã,
ªi cînd zãresc mulþimea de-ndurãri,
Pe-ai Sãi aleºi cum i-a iubit intr-una
ªi i-a condus prin binecuvîntãri:

Refren

ªi-L vãd pe Isus pe pãmîntu-acesta
Ca serv, dar plin de dragoste ºi har,
Zãresc în duh amara-I suferinþã
ªi mîntuirea ce ne-o dã în dar:

Refren

Cînd mã apasã sarcini mari ºi grele
ªi sufletu-mi e trist pîn-la mormînt,
Iar El se apleacã plin de mîngîere
De-mi ia tot chinul ºi-orice legãmînt:

Refren

Cînd Domnul bun mã va chema la Sine
ªi cînd orbit voi sta in faþa Sa,
Privind pe Regele marei mãrire,
Cãzînd la tronu-l mã voi închina:

Refren

---

HOME